o mișcare compusă din imersiuni imaginative divizate în timp și spațiu. o urmă-amprentă într-un prezent al perpetuului conceptiv. o aparență formală familiară, creată ergonomic din cerințe imediate și modalități de respingere a ei, prin variații surprinzătoare. un fenomen al intuiției sensibile.
cadru maleabil și fluid, arhitectura phenomena laboratory găzduiește materialitatea spațiilor concepute simultan într-un corp atmosferic cu efecte senzitive.
abordările trancend paradigmele și convențiile înrădăcinate, precum și pe cele contemporane - pe care le vedem ca aparținând deja trecutului -, păstrând o densitate transferată, ce se relochează din spațiu în relația cu acesta. arhitectura spațiilor acționează cu efect de ecou, folosindu-se pe sine ca instrument amplificator al intențiilor. — anda zota —
